Durerea…
By Andrew Diaconesque
O simt… mă-ngenunchează,
De ce ai dispărut?
De ce?!
Absența ta mă doare,
Am vrut să te revăd
dar nu mai puteam,
Doar eu te mai știam
dar nu te găseam,
Nimeni nu își amintea nimic,
Parcă ai fi fost un vis,
Dar știu că ești reală,
Știu că ești aici și vreau să povestim,
Mi-e dor de noi, de visele glorioase,
De țelurile ce le-avem.
Te rog… din toată inima te rog,
Amintește-ți de mine
și nu mă părăsi;
Sunt încă aici,
așteptându-te să vii.
Lasă un comentariu