Poezie & Proză
-
Citește mai mult: Bântuind printre umbre
Bântuind printre umbre By Andrew Diaconesque Bântuind printre umbre, încerc să trăiesc, Dar sincer, nu mai izbăvesc. Mi-e dor de ea, să îi privesc ochii mari, neîncetat, Dar ea, fără voie m-a abandonat. Mă doare să mă știu singur aici, Mă doare să știu că nu pot face nimic, Mă…
-
Citește mai mult: Poezie în complex
Poezie în complex By Andrew Diaconesque În această lume plină de încercări În care totul e mohorât pe cărări, Privim adesea tot spre cer, Așteptând adesea o eliberare de la bijutier. Aici pe pământ totul e real, Poate chiar patetic, banal. Dacă așa se vrea, așa se oferă, Doar ființe…
-
Citește mai mult: Vulpița mea
Vulpița mea By Andrew Diaconesque Când totul părea pierdut, În viața mea tu ai apărut. Soarele a răsărit din nou și pentru mine Iar eu îmi doream să fiu alături de tine. Aș vrea să ne vedem curând, Să privesc din nou acei ochi, râzând, Mirat de albastrul lor sclipitor,…
-
Citește mai mult: Paradoxul conștiinței
Paradoxul conștiinței De ce oare greșim și mai apoi gândim? De ce oare regretăm unele decizii luate și ne gândim ce s-ar fi întâmplat dacă am fi ales exact opusul? De ce oare indiferent de ce alegem, la un moment dat tot vom suferi? Am căutat ani la rând fericirea…
-
Citește mai mult: Portal spre tinerețe
Portal spre tinerețe By Andrew Diaconesque Să fii copil e cel mai bine, Ești liber fără griji, ești doar cu tine. Iar acea vârstă minunată, Nu crezi c-o vei mai întâlni vreodată. Oare crezi că poți să revii, În acea lume plină de amintiri vii? Oare crezi că poți să…
-
Citește mai mult: Ciupercuță
Ciupercuță By Andrew Diaconesque A plouat așa deodată Iar noi am apărut îndată. Suntem mulți, asta o știm și noi Dar nu toți suntem bravi eroi. Unii sunt doar niște scursuri, Asemeni unor mari minciuni. Dar eu nu vreau să te rănesc Pe tine ființă minunată pe care o doresc.…
-
Citește mai mult: Distanță la un punct relativ
Distanță la un punct relativ By Andrew Diaconesque Între mine și tine e doar un drum, Un drum cam lung, plin de gropi, Pe care trupul este neputincios să-l isprăvească Dar sufletul e veșnic visător; Îi este dor de tine, De privirea ta caldă, De ochii tăi gri, De zâmbetul tău…
-
Citește mai mult: Dialog în trei sau monologul sufletului
Dialog în trei sau monologul sufletului By Andrew Diaconesque EU: Ne-am adunat aici să rezolvăm odată trecutul, prezentul si viitorul să știm ce-am greșit și să nu mai repetăm aceleași greșeli. EGO: Da… vezi să nu. Așa ai zis și data trecută cu trecutu’ și nu am rezolvat nimic. EU:…
-
Citește mai mult: Vinovat
Vinovat By Andrew Diaconesque Priveam la tine vinovat. Îmi era greu să-ți vorbesc Și ce-am în gând să-ți mărturisesc. Imi fac curaj să-ți povestesc Despre cum eu pe tine te iubesc. Știam că lucrul acesta e de prisos Și continuam să-l fac, poate nu era cel mai cu cap, Dar…
-
Citește mai mult: Străinul
Străinul By Andrew Diaconesque Străin am fost în lumea mea, Străin m-ai considerat tu în a ta. Străin am fost când am vrut să te cunosc Străin am fost când am plecat pe jos. Oricât am vrut să te cunosc, Găseai motive fără rost. Ba nu azi, Ba nu mâine,…
-
Citește mai mult: O rațiune încâlcită
O rațiune încâlcită By Andrew Diaconesque Încep prin a te-ntreba: Merită să lupți sau poți abandona. Privind la tine consider lupta un scop Ce nu-l va înțelege nimeni, fără puțin noroc. Și totuși unii spun că e-n zadar, Dar eu nu pot să renunț la tine; Ființă minunată care m-a…
-
Citește mai mult: Un suflet încarcerat
Un suflet încarcerat By Andrew Diaconesque În sufletul meu mai mic, mai mare S-au adunat mulțime de ocare Și ură pentru cea pe care, O vedeam un minunat soare. Și te-am iubit, haină zdreanță, Pe tine si intențiile tale haine Ce mă distrugeau pe mine. Și ți-am dat mereu a…
-
Citește mai mult: Eliberarea unui suflet chinuit
Eliberarea unui suflet chinuit By Andrew Diaconesque Plângi pe umărul meu, Plângi la bine și la greu. Plângi pentru un singur rost Plângi fiindcă eu am fost, cel care ținând la tine, am căutat să-ți fac un bine. Dar te rog să fii puternică Să lupți precum o stea Să…
-
Citește mai mult: Steaua 1816
O provocare propusă de Vanessa de a scrie amândoi o poezie și dusă la bun sfârșit. Steaua 1816 Te-am așezat pe o cometă Purtându-te în ochii mei, Și te-am privit ca o chiuvetă, Erai beată, cu tot cu ei. Și ți-am spus de atâtea ori, Alcoolul nu e pentru minori Dar…
-
Citește mai mult: Poveste pentru doi ochișori…
Poveste pentru doi ochișori… By Andrew Diaconesque Doi ochi, frumoși, micuți, Au ajuns să mă-npresoare. M-au făcut privind în gol să-i admir și ieri și azi și maine, Căci cerul oglindit în ei nu poate fi, mai albastru mai senin, mai limpede. E oare această frumusețe un lucru fermecător? E…
-
Citește mai mult: Drama sufletului
Drama sufletului By Andrew Diaconesque Destin de foc împerecheat în stele Pământul pustiu îl cere. Îl cere spre duh, spre infinit Pământul de lut neobosit… Interior de vârstă medie Se aruncă ca un chin, Eu care pământul nu-l vede Și totul pare mai senin. Trupul greu acum… Se întoarce… și…
-
Citește mai mult: Sânge transparent
Sânge transparent By Andrew Diaconesque Cuțit înfipt în os Care învârtit destinu-l alungă, Mă face să mor încercând a-l scoate, Mă face să uit cine sunt, ce sunt, Sunt doar o nălucă. O nălucă de sentimente pustii, O inimă moartă printre cei vii, Un om fără speranță, Ținut la distanță,…